duminică, 15 mai 2016

The art of war

       "In razboi si in dragoste totul e permis" zice-se.


         Asemanarea intre razboi si in dragoste este izbitoare. Desi sunt antitetice, ambele respecta aceleasi reguli, iar manualul "Arta razboiului" al lui Sun Tzu poate fi transpus in practica pe timp de pace intr-o relatie. "Daca nu te cunosti pe tine si nici oponentul, vei pierde mult", complet adevarat: m-am aruncat la lupta si am pierdut foarte multi pioni, victime colaterale, era sa-mi pierd regina, capul, sufletul dar m-am retras ca sa-mi gandesc atent urmatoarea mutare si iata cum calaretii ei au venit la mine iar eu i-am strivit sub greutatea rece a betonului turei mele, am prins un culoar catre ea si i-am livrat mesajul. Acum stau la racoarea toxica a buncarului meu, privesc harta si caut urmatorul camp de lupta, caut sa creez acea coregrafie in care ne atacam unul pe altul pe camp deschis,sa ne privim in ochi si sa decidem soarta lumii.
   
         Viata e un joc, de sah (as spune), si merita jucata.


       *Multumiri: Multumesc, Sabaton, pentru lectiile de razboi.
                           Multumesc, stimata regina, mi-am dat seama de aceasta analogie si pentru ca am    gasit raspunsuri la intrebari pe care nu mi le-am pus: de ce iubesc camuflajul sau de ce scriu aici.

       ** Regrete: Nu cred ca e bine sa iti lasi oponentul sa iti citeasca jurnalul.


       ***Amemintari: Hold your ground, Mighty Queen, soon, very soon, you will have to beg for mercy.

vineri, 13 mai 2016

Through the gates of hell, as we make our way to Heaven

        Astazi e vineri 13 si am avut parte de cateva ghinioane dar ultima intamplare din seara asta numai ghinion nu a fost. Toti spunem ca viata e un joc dar cunoaste cineva regulile sale? Eu sincer marturisesc ca nu dar ma bucur ca am ocazia sa aflu o regula noua in fiecare zi.


        Nebunul vrea sa prinda regina dar drumul lui e plin de capcane, plin de incercari si plin de pioni care incearca sa il opreasca, dar nebunul e nebun, otelul din care e facut a trecut prin foc, e dur si devine din ce in ce mai dur, devine invincibil, devine perfect, perfect slefuit, perfect ascutit si gata sa taie prin materie, antimaterie si spirit. Va deveni invincibil pentru ca a promis ca nu va renunta.
        Acest nebun de alb, s-a imbracat in negru si si-a facut o tigara cu mot, vrea sa uite tot ce e rau si tot ce e urat, sa ramana doar cu iubire si fericire, fericire ca acum e doar o cunonstinta, o umbra pe strada, printre copaci, o umbra libera si ganditoare. Blestemul lui e sa gandeasca si sa simta fara sa aiba cu cine sa si le impartaseasca deoarece cunostintele vorbesc doar de sarbatori.

marți, 8 martie 2016

Nu voi renunta

      M-am înșelat de multe ori, fie ca am înțeles prost anumite intenții, fie am renunțat când era mai greu, fie asa a fost sa fie, dar acum m-am saturat. Am învățat ca în viata fără sa lupți nu obti nimic, iar acum sunt hotărât sa lupt. Am sa lupt nu pentru ca sunt un copil răzgâiat, nu pentru ca asa vreau eu ci pentru ca asa simt. Nu o sa ma las prada ratiunii, ci inimii care imi dicteaza cu fiecare bataie urmatoarea mutare pe aceasta tabla de sah pe care unii o numesc lume, eu sunt nebunul de alb si vin dupa tine, regina neagra.
      Destinul ma indeamna la un joc complex care implica rabdarea, distanta, increderea si imi intinde psihicul pana aproape de punctul in care realitatea se imbina cu fantasticul, cu visul si nu poti distinge ce e alb și ce e negru, dar visul meu o sa devina realitate pentru ca asta vreau si sunt ferm convins ca numai împreuna putem sa trecem peste toate problemele care ne înconjoară.
      Vreau ca tu sa fii aerul care alimentează focul din sufletul meu, copacul la umbra caruia sa ma adapostesc de toate relele care ma ating precum razele soarelui in cel mai arid desert si muza mea pentru timpul care ne-a mai ramas. Vreau sa iti dedic tie fiecare cuvant care pleaca din lumina, sa ajunga in lumina sufletului tau, iar altele sa se intoarca la mine, amplificand astfel bunatatea din noi.  Doar contopindu-ne intr-o singura entitate putem da mai departe lumii acea pace mult ravnita, si toata bunatatea pe care altii o cersesc. Doar asa, precum un bulgare care se rostogoleste si creste, noi doi putem creea o lume mai buna. Incet, incet lumea mea se focalizeaza in jurul tau, lumea mea devenind tu. Incet, incet, toate actiunile capata o necesitate: "trebuie sa fac asta pentru mine, pentru tine, pentru noi". Incet incet totul capata un rost, iar culorile devin mai vii, mai vibrante.
       Acum realizez ce vreau: vreau sa fii a mea, vreau sa fiu al tau. Vreau sa devin mai bun alaturi de tine si vreau sa te vad fericita.
      Zambeste, esti tot ce am mai de pret si da-mi mie zambetul tau ca sa pot sa iti ofer unul in fiecare zi de acum in colo.

marți, 29 decembrie 2015

Un fel de poezie

Cand sunt cu tine tot râul din mine dispare:
Tu esti izvorul luminii mele,
Aerul ce-mi hraneste focul,
Si Balanța ce-mi dictează echilibrul

Doar tu esti cea care ma face sa scriu
Inspirație pt tot ce nu am curaj sa-ti zic,
Pt tot ce nu am curaj sa fiu.
Tu readuci calmul cand e furtuna
Si soarele cand ploua
Caldura cea mai calda atunci cand mi-e frig .

Daca as avea 3 dorințe as vrea
Sa fiu cu tine:
Nemuritori,
In lume călători,
Si mereu sa ne iubim.

Am crezut ca am făcut bine si acum greșesc
Dar am greșit si imi doresc binele sa-l sarvarsesc.
De ce? Deoarece cred ca te iubesc.
Deși imi e frica sa o rostesc.
Noapte buna iti doresc :3

duminică, 27 decembrie 2015

Destin

    Privesc in jur, ca un om de stiinta, observ, tacut, imi iau notite, obiectiv. Se spune ca omul este produsul haosului dar tind sa cred, pe zi ce trece, ca fiecare om are un destin, fiecare om are o cruce pe care o cara, ii e dat sa invete, mai mult sau mai putin. Se spune ca din greseli inveti - eu am facut destule si de-ar fi sa mai gresesc o data nu mi-ar parea rau pentru ca ceea ce simt acum este un sentimment atat de rar incat nu imi vine a crede ca este posibil.
    Am auzit adesea: "Unde ai fost toata viata mea? Tot timpul acesta...", am spus si eu deseori, dar acum este reciproc. Am invatat sa iubesc frumosul: frumusetea naturii, frumusetea cerului, a marii, a cartilor (acel miros de carte noua, acel miros de carte veche) si cel mai mult iubesc frumusetea unui suflet pur, vesel, dornic de iubire, care stie sa ofere inainte sa ceara.
     Nu am crezut niciodata ca este posibil ca dintre toate persoanele din jurul meu sa ma indragostesc de ea, intr-un timp atat de scurt, si sa mai fie si reciproc. Nu poate fi altceva decat destinul: fie am gasit fericirea suprema, fie voi gresi iar, voi suferi, iar la sfarsit voi trage linie si o sa caut morala, ce am avut de invatat din aceasta situatie dar in aceasta clipa, aproape de rasarit ma simt viu si fericit, ma simt iubit, balanta mea se apleaca catre fericire.
     După-amiaza trecuta am avut o decadere dureroasa din cauza lipsei de incredere si a unui gand morbid conform caruia credeam ca ceea ce fac nu e bine, iar dintr-un gand si mai morbid si sinucigas am hotarat sa dau cartile pe fata si rezultatul a fost miraculos: desi credeam ca am o mana saraca, destinul a tinut cu mine si astfel am luat potul, iar marele premiu au fost 2 ore cronologice, echivalente ca valoare cu o eternitate petrecute in compania (wireless) a celei mai minunate persoane, timp de care am profitat la maxim discutand despre tot, despre viata, despre credinta, iubire, tristete, frica, remuscari, vise si visuri.  Nu am crezut vreodata, nu am visat, nu m-am gandit ca aceasta persoana ar putea fi atat de minunata, ca si cum tot ce mi-am dorit s-au adunat pe lista lui mos craciun si am primit ca un cadou, o inima noua, curata, vie.


Stiu ca dormi acum si abia astept sa citesti cand te vei trezi. Daca iti place, astept un selfie :3 I might love you...

vineri, 25 decembrie 2015

O raza de fericire printre siroaie de lacrimi

    Cei mai importanti prieteni sunt acei oameni care te ajuta cand ai o problema, eu am avut destule si cineva mi-a fost aproape in cele mai grave. Tin pe aceasta cale sa ii multumesc pentru ca a fost precum farul de la mal care mi-a ghidat drumul atunci cand am fost prins in cea mai cumplita furtuna.
   Astazi traiesc clipe grele deoarece zambetul acestei persoane minunate a fost invaluit de siroaie de lacrimi grele precum plumbul si arzatoare precum acidul, iar eu nu pot sta privind, cu mainile in san, cum acest templu al bunatatii se naruie sub greutatea vorbelor care sunt menite sa sfasaie sufletul.
    Desi m-am zgarcit la vorbe, sper din inima ca acestea te-au ajutat sa gasesti drumul catre lumina. Aceste cuvinte vor ramane vesnic aici, iar cand vei simti nevoia eu voi fi aici, intre paginile prafuite ale eternitatii, voi fi aici si iti voi intinde mana sa te ajut pentru ca iti sunt vesnic dator.


    Viata e prea scumpa ca sa fim tristi, ea trebuie traita din plin, chiar si atunci cand cerul este inorat iti urez sa gasesti acel petec unde soarele straluceste.

miercuri, 9 decembrie 2015

Acesta nu este sfarsitul pe care il cauti. Acesta e inceputul.

     In urma cu o saptamana m-am intalnit cu un fost coleg care mi-a spus despre A. Acest lucru mi-a declansat in creier o repulsie pe moment, iar pe termen lung o intreaga paleta de sentimente si trairi: curiozitate, melancolie, ura. Simteam ca lumea mea se darama pentru ca am un gol in suflet si nu mai sunt in stare sa fac nimic. O prietena din Bucuresti a simtit imediat ca nu sunt bine si a sarit sa ma ajute si sa ma sustina, sa merg mai departe in cautarea fericirii, a egalitatii, a iubirii, cu alte cuvinte sa imi gasesc jumatatea pentru ca sfarsitul nu este aici.
    Astazi am avut una dintre cele mai frumoase nopti si privesc rasaritul ca pe un blestem deoarece mi-as fi dorit ca aceasta seara sa nu se termine.
    Cand credeam ca nu se poate mai rau si ca sunt sortit distrugerii, s-a intamplat ceva inimaginabil, cineva a decis sa vorbeasca cu mine si astfel am cunoscut-o pe M. Un suflet splendid si o minte pe masura.
    Era o discutie care nu parea sa ajunga undeva, dar ca prin farmec, universul a decis sa imi dea o sansa si astfel a inceput magia; fara sa imi dau seama, m-am trezit cufundat in subiecte pe care nu le-am mai abordat cu cineva de foarte mult timp, atat de mult timp incat am crezut ca sunt nebun si traiesc intr-o lume din care nu fac parte. Ei bine, acum am ajuns la concluzia ca nu eu sunt nebun, ci oamenii din jur sunt atat de rai si nepasatori, iar atunci cand cunosti o persoana precum aceasta crezi ca visezi.

Sunt super fericit si sper ca de acum sa mai vorbim si sper ca si tu esti la fel de fericita precum sunt eu.
Iti urez o calatorie placuta si plina de aventuri, pentru ca atunci cand ochii se inchid, cel de-al treilea se deschide iar mintea porneste la drum.